Pagini

a

sâmbătă, 29 iunie 2013

Ok, despre viteză am mai spus eu una alta...

...dar acum sunt mai furioasă ca niciodată. Acum 1 an de zile mi s-a întâmplat să călătoresc cu microbuzul în străinătate, spre Ungaria, Budapesta. Cei din Cluj vor recunoaște scenariul, cu siguranță. Distanța dintre Cluj și Oradea, respectând regulile de circulație, se parcurge în mod normal în aproximativ 3 ore (cu plus sau minus, în funcție de diferiți factori). În condițiile în care am pornit la 3:30 dimineața, de data aceasta la ora 5 eram în Oradea. În primele 20 de minute de la ieșirea din Cluj, am urlat la șofer, fiind în spatele lui, că eu nu vreau să mor, îmi iubesc viața, și să nu meargă cu asemenea viteză, fiind și noapte și drum plin de curbe. Nu i-a păsat. Cuvintele lui au fost următoarele: ”Doamnă dragă, eu cunosc curbele astea cu ochii închiși, culcă-te dumneata acolo liniștită și vezi-ți de treabă că eu știu să-mi fac meseria”. Din fericire, nu s-a întâmplat nimic, am ajuns cu bine la destinație și înapoi (cu același șofer). Din păcate mesajul meu n-a fost înțeles: oricât de bine își cunoaște cineva meseria, regulile de circulație nu sunt făcute pentru a fi încălcate. Nu. Nimic nu va aduce înapoi vieți irosite, iar graba nu va justifica o moarte. S-ar putea să mai fie nevoie totuși de câteva tragedii precum cea din Muntenegru, pentru ca șoferii (atât cei profesioniști cât și restul) să înțeleagă cu adevărat ce pericol poate apărea după fiecare curbă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu