Pagini

a

luni, 23 august 2010

Preview

Urasc sa mi se povesteasca dinainte o carte sau un film. Nu-mi place sa stiu nici cel mai mic lucru despre ce urmeaza, si la ce sa ma astept. Daca vad un titlu, sau cineva imi recomanda ceva, prefer sa stiu titlul si atat. In rest nu vreau sa stiu "despre ce e vorba acolo". Cer opinii gen "ti-a placut?", "merita sa dai banii pe cartea asta/biletul la cinema?", "e frumos/interesant in opinia ta?" dar NICIODATA nu vreau sa stiu alte detalii.
La mine e simplu, sunt curioasa, si faptul ca nu stiu nimic ma motiveaza sa vad un film anume sau sa citesc o carte anume. Rareori ma mai intereseaza ceva ce stiu dinainte ce ar contine/povesti. E drept ca mai sunt si exceptii, cand ceva anume nu ma inspira si ma gandesc ca poate 2, 3 cuvinte din partea cuiva ma vor motiva. Dar atunci intreb eu: despre ce e vorba?
In rest, serios, nu vreau sa stiu pentru ca astfel mi se distrug mituri, sperante, daca aflu detalii incep sa am asteptari, iar atunci cand am asteptari devin automat dezamagita. Secretul fericirii mele e sa am mereu curiozitati (cred).

Un comentariu: